Beneficiile distanțării
Beneficiile distanțării. Un răspuns vine de la plante.
La început am privit distanțarea cu spaimă. Sunt un om activ, implicat în toate activitățile Asociației OM pe Munte.
Aveam în cap o mulțime de întrebări fără răspuns, vedeam cum trebuie să amân pe perioadă nedeterminată toate activitățile planificate. Activitățile la rândul lor erau susținute din donații, sponsorizări și din redirecționarea unei cote din impozitul pe venit.
Odată cu instalarea stării de urgență, nu am mai beneficiat de această susținere. Într-un fel mă resemnasem. Până aici ne-a fost! Nu mai putem face nimic. De felul meu sufăr de boala insistenței. Odată pornit, chiar dacă îmi vine să renunț, nu mă las până nu văd că am epuizat toate posibilitățile.
Având la dispoziție puțin spațiu în balcon, am zis că o să continui proiectul „Pe coastă” de acasă.
Am cumpărat mai multe ghivece de flori, câțiva saci de pământ și semințe cu gândul de a face răsaduri.
În paralel am reușit să trimit „Pe coastă”, prin curier mai mulți pomi fructiferi(meri, peri, pruni, vișini, cireși) care au fost plantați de voluntari de-ai casei.
Să revenim la balcon!
Nu sunt grădinar, nu am experiență în lucrul cu plantele dar mă adaptez. Învăț despre ele și cred că și ele învăță despre mine.
Am pus semințele în ghivece la începutul lunii martie.
La 23 de zile de la germinare, în timp ce răream al doilea rând de plante, am avut așa un fel de revelație.
Mă uitam la plantele înghesuite în ghiveci și la cele pe care le-am mutat în alt ghiveci, acestea din urmă fiind distanțate. Apoi m-am uitat la mine și mi-am zis: „Bă, da’ prost mai sunt! Cum Dumnezeu de nu m-am gândit la asta până acum?” Ce făceam eu atunci? Răream plantele, le strănutam într-un alt ghiveci pentru a putea crește și în unele ghivece am pus un singur fir.
Plantele rărite au început să se dezvolte frumos, să fie viguroase și în viitor șansele să rodească sunt mult mai mari.
Plantele ramase înghesuite într-un singur ghiveci nu se vor putea dezvolta niciodată, vor consuma toate resursele, nu vor avea rod și într-un final vor sfârși sufocate.
Cum ar fi dacă toată treaba asta cu izolarea este doar o lucrare a Grădinarului Șef, în a cărui grădină ne aflăm?
Poate că este timpul să creștem viguroși, să dăm rod și slavă.
Plantele mi-au arătat că aglomerarea aduce cu ea dispariția și că trebuie să ne distanțăm pentru a putea ajunge acolo unde trebuie să fim.
Să fim serioși, să nu fim falși și dacă avem o vorbă bună de spus să o spunem. Tot ce ne leagă este pământul.
Răsadurile crescute în ghivece, voi încerca să le aclimatizez „Pe coastă”, unde vor fi transplantate după ridicarea restricțiilor. Sper să reușesc și în august să le pot oferi susținătorilor Asociației OM pe Munte, roșii cherry crescute la 1060 m altitudine împreună cu o vorbă bună.
Nimic nu se întâmplă fără voia naturii, a Universului, a lui Dumnezeu sau cum vreți voi să-i spuneți.
~ Constantin
