Povestea muntelui – adaptare după albumul de Imnuri ale Muntelui.
De la Rosenau pornim agale, urcăm pe creste bătute de vânt și luminate de soare. Ne așezăm cu cortul într-o poiană, desculți și plini de veselie, alergăm într-un suflet la apa cea mare să privim cum cade Luna în cascade. Urmăm cursul apei până la izvoare, urcăm cu dor în suflet spre binecuvântat pământ. În zare se arată covor întins de verde. Să coborâm îndată, să pășim ușor pe frunze aurite din Țara Fagilor. Mai stăm aici o vreme, e bine și frumos. Din frunze facem zmeie pe care să zburăm mai sus decât sunt munții, acolo unde-i Dor. În văzduh ne oprim și dintr-o privire cuprindem tot Arcul Carpatin, of Doamne cât e de bine.
E bine să visăm, să tindem tot mai sus.
Dar… să nu uităm că viața ne învață cum să ajutăm. Întinde o mână omului de lângă tine și du-l acolo unde să-i fie și lui bine. Se lasă frig, se lasă ceață deasă. Tu stai ghemuit lângă o stâncă, cânți de frig sau îți e frică de ce o să aducă vremea. Nu știi că frigul te ridică, te face să gândești la tot ce ești și ce vei fi. Norocul îți șoptește în tâmplă, acum depinde doar de tine. Tu ști cum să să înveți să fii un OM pe MUNTE. Să fii mai bun cu cel de lângă tine, să mergi desculț prin lume, să ai sandalele în mână și să le oferi în dar nu e o crimă.
Să nu vrei nimic la schimb din ce ai dat, ai dat cu bucurie și de aici am învățat că Excelsior(mai sus) e un sentiment prieten. Cu astfel de învățăminte am pornit din nou la drum. Cărarea se îngustează, un sunet se aude și parcă din magie, o oaste întreagă cântă. E albă, e pufoasă. Tu, las-o neculeasă. Să spună mai departe, Odiseea Muntelui cântecul pământului. Floare de colț, covor alb pe stânca goală. Tu ești sufletul din munte, nu numai o comoară. Cunoști drumețul după fapte, știi ce e iubirea și ce-i dorul. Mai sus pe piscul plin de dor, se înalță Crucea Talienilor sub bolta stelelor.
[the_ad id=”21804″]
Frigul nu-l mai simțim, apa nu mai e atât de rece. Chiar de e Toamnă la Șuior și vântul bate tare, să facem din fiecare zi, o zi de sărbătoare. Va veni și ziua în care un alb ne va da târcoale. Să albim frumos așa cum este iarna. În suflet să nu ne fie frig. Să fie cald, să fie bine și să sperăm că viața ne va oferi o nouă Revedere, acolo sus pe stâncă sub bolta cerului. Ca un vârf de lance pe vârful Ascuțit, înconjurați de capre negre, brăzdați de soare și sculptați de vânt. Să fim Craii Dianei, veșnic pe Pământ.
[the_ad id=”21746″]
Sub numele „Dar din dar se face Rai!”, la 100 de ani de România, oferim 100 de CD-uri din colecția de Imnuri ale Muntelui. Această campanie se desfășoară în mod voluntar.
Mai avem 50 de CD-uri din colecția de Imnuri ale Muntelui. Oferim gratuit câte un CD tuturor iubitorilor de drumeții și cântece.
E simpu! Lasă-ne pe adresa noastră de e-mail [email protected] : Numele complet, adresa de corespondență și codul poștal. Noi îți trimitem un CD, prin intermediul Poștei Române, în plic timbrat simplu.
Cine dorește, poate să doneze către Asociația OM pe MUNTE o sumă egală cu valoarea timbrului poștal, în contul deschis la Banca Transilvania cu numărul RO65BTRLRONCRT0301422301. Vă mulțumim!
