Povestea muntelui
Povestea muntelui – adaptare după albumul de Imnuri ale Muntelui. De la Rosenau pornim agale, urcăm pe creste bătute de vânt și luminate de soare. Ne așezăm cu cortul într-o poiană, desculți și plini de veselie, alergăm într-un suflet la apa cea mare să privim cum cade Luna în cascade. Urmăm cursul apei până la izvoare, urcăm cu dor în suflet spre binecuvântat pământ. În zare se arată covor întins de verde. Să coborâm îndată, să pășim ușor pe frunze aurite din Țara Fagilor. Mai stăm aici o vreme, e bine și frumos. Din frunze facem zmeie pe care să zburăm mai sus decât sunt munții, acolo unde-i Dor. În văzduh …