Refugiul Florei la 40 de ani.
La refugiul Florei, ne-am fi dorit să fie prezenți toți cei care au contribuit, așa cum au putut, la construcția și reconstrucția acestui adăpost.
Sperăm că de acolo de unde sunt, au simțit deplina noastră recunoștință pentru efortul lor.
Mă înclin!
~ Constantin
Relatare de Alina Bunghez
A 40-a toamnă la Refugiul Florei
Weekend-ul 26-27 Octombrie 2019 a adus la Comarnic unele dintre cele mai frumoase zile de toamnă târzie. Moment prielnic pentru a sărbători, așa cum se cuvine, cele patru decenii ce au trecut de la construcția Casei de Adăpost a Cercului de Turism „Floreiul Comarnic”, sus, în Poiana Ursului din Piciorul Florei.
A fost un weekend ce a adus laolaltă două generații de iubitori ai muntelui, oameni care, cu suflet și trudă asiduă, au construit adăpostul montan – prima oară în 1979, iar apoi, din nou de la fundație, în 2017.
Din respect pentru generațiile trecute.
Voluntarii de la Asociația „Om pe munte”, cu care noi, cei din Comarnic, am colaborat de multe ori în cadrul activităților educative și de igienizare a zonelor verzi, au avut inițiativa de a-și arăta gratitudinea față de oamenii din oraș, care, la finalul anilor ’70, au cărat cu spatele și cu sacoșele materialele necesare construirii casei de adăpost, iar gestul lor nu a rămas fără ecou.
Nici nu se putea altfel, având în vedere că tinerii de la „Om pe munte”, coordonați de Costantin Țăposu și Roxana Șotârnel, alături de alți entuziaști ai muntelui din Comarnic, precum Sergiu Frusinoiu – salvamontistul care a ridicat problema distrugerii refugiului în anii ’90 și necesității reconstruirii unei case de adăpost în zonă; Andreea Plumb, Bianca Bălănică sau Andrei Păunescu, au fost cei care, în toamna lui 2017, împreună cu sponsori și voluntari, au depus un efort demn de lăudat, ridicând din temelie noul Refugiu Florei.
Astfel că, sâmbătă, 26 Octombrie 2019, am profitat de vremea bună și am urcat, din nou, pe Florei, unde doi dintre reprezentanții generației ’70, Ion Manea și Daniel Răducanu, au prins în grinda adăpostului – pentru posteritate – două plăcuțe: una de celebrare a celor 40 de ani de la înființare, cealaltă de comemorare a celor care au iubit muntele nespus, dar care astăzi nu mai sunt printre noi.
În memoria doamnei Gabriela Florescu
O contribuție importantă în ceea ce privește reconstrucția refugiului Florei, a avut-o familia Florescu, din Câmpulung Moldovenesc, care au făcut acest gest în memoria doamnei învățător Gabriela Florescu, un dascăl care în timpul vieții organiza activități școlare pentru copii în munții Rodnei, și care, cu siguranță, și-ar fi dorit să aibă un astfel de loc în care să-și desfășoare activitatea.
O toamnă desprinsă din povești
A fost o zi splendidă pentru călătorii ajunși la peste 1100 de metri, printre care s-a numărat si dl Sorin Popa, primar al orașului Comarnic, un om care nu refuză niciodată o provocare și își oferă negreșit spijinul tuturor celor care i-l solicită.
Iar după drumeția de sâmbătă, duminică ne-am întâlnit cu toții la Casa de Cultură Comarnic, „la povești”, de ieri și de azi. Patru dintre temerarii care în 1979 au contribuit la ridicarea Casei de Adăpost a Cercului de Turism „Floreiul” Comarnic, au participat la întrevedere, depănând amintiri, arătându-ne poze și rememorând spiritul tinerilor din acea vreme.
Foto arhivă personală Daniel Răducanu și Gicuță Bunghez
Corala „Martha Bibescu” din Comarnic, coordonată de dl. prof. Florian Bârsan, a cântat „Imnul Cabanei”, compus la acea vreme de cei care urcau la Refugiul Florei, pe versurile d-lui Gicuță Bunghez, dar și multe alte îndrăgite cântece de munte.
Sincere mulțumiri!
Au fost aduse mulțumiri sincere oamenilor care, prin dăruire și efort aproape supraomenesc, au dorit să construiască, nu să distrugă, să lase generațiilor următoare un model de dragoste pentru natură și pentru oameni, un simbol al libertății.
Respect pentru cei care în urmă cu 40 de ani au construit refugiul Florei
Ne ridicăm, astfel, pălăria în semn de respect în fața domnilor Mihai Dumitrescu, Gicuță Bunghez, Constantin Purcaru, Ion Manea, Daniel Răducanu, Ion Mușa, Marcel Nițu, Gigi Dulamă, Marian Bucur, d-nei Margareta Dascălu, și nu în ultimul rând, d-lor Teodor Neacșu sau Gicuță Șchiopu.
În semn de adâncă recunoștință, cei aflați în viață, alături de noi, au primit plachete de onoare pentru contribuția lor!
Iată că, 38 de ani mai târziu, refugiul Florei a renăscut din cenușa uitării, grație unui alt grup de tineri entuziaști îndrăgostiți de natură, care au vrut să ofere călătorilor un loc de odihnă și adăpost pe Muntele Floreiul, un refugiu în vreme de răstriște.
Sponsori, donații, voluntari = fapre bune.
Cu materiale cumpărate cu bani din sponsorizări, membrii Asociației „Om pe munte”, ajutați de tinerii comărniceni, și cu sprijinul logistic al Primăriei Comarnic, au refăcut din temelii Casa de Adăpost. Acțiunile lor au culminat anul acesta cu sărbătorirea celor 40 de ani de existență a Refugiului Florei, care, din 2019, capătă din nou valențe educative, acesta fiind destinat, în principal, organizării de activități extrașcolare cu elevii, în vederea predării și învățării lecțiilor vitale de supraviețuire în natură și organizării de competiții sportive.
Cu gândul la viitor
Totul în speranța că tinerii se vor îndrepta din nou către un stil de viață simplu și sănătos, apropiat de natură și mișcare, și coordonat prin iubirea față de semeni și de frumoasele peisaje ale zonei noastre.
