Fiecare iubește România, cât îl lasă inima!
Fiecare om este încercat de un sentiment profund atunci când vorbește despre România.
Manifestarea sentimentelor variază de la om la om, și sunt puse pe baza experiențelor avute.
România, oricât ar fi fost ea de Românie, nu s-ar fi putut uni niciodată fără români oricât ar fi fost ei de români.
Unirea a fost un proces lung, un vis al unor conducători înțelepți, început în urmă cu peste 800 de ani și continuat neîncetat, an de an, până la momentul de grație 1 decembrie 1918.
1 decembrie 1918, nu a fost altceva decât momentul care să simbolizeze un eveniment istoric, început cu sute te ani în urmă.
Fiecare român sărbătorește acest moment așa cum îl simte.
Sunt români care depășesc prin fapte spațiul casei lor, se implică atât cât pot în perpetuarea unirii peste veacuri.
De la românii care arborează drapelul la geam, până la cei care construiesc o țară mai mai bună pentru semenii lor, fiecare simte unirea în felul său, și nu avem niciun drept să judecăm acest sentiment.
Fiecare om poate face mai mult pentru cei din jur, însă, fără a avea vreo obligație. Face exact cât simte să facă, nimic mai mult!
OM în RAI
„România” = „Om în rai”
Nicolae STEINHARDT
Trăirile oricărui român sunt mai întâi de toate, trăiri de om.
România o sărbătorim în fiecare zi prin comportamentul și faptele noaste față de semeni.
