Amintiri din copilărie!
Avem amintiri plăcute din Ajunul Crăciunului. Atunci ne strângeam cete de copii și plecam pe la toate casele din sat, vestind cu bucurie în suflet, Nașterea Domnului.
Totul era magic. Afară ningea cu fulgi mari. Noi aveam obrajii îmbujorați de ger. Purtam căciulă și mănuși de lână. Mănușile erau legate cu o ață care trecea pe sub mânecile de la greacă, dintr-o parte în alta, ca să nu le pierdem. La gură eram infasurați cu un fular de lână, și din cauza condensului se formau sloaie de gheață.
Oamenii ne primeau cu o bucurie de nedescris, tot momentul era atât de sincer, atât de curat, atât de unic, asemena Crăciunului.
Tot satul era îmbrăcat în straie de sărbătoare, din toate părțile răsunau voci de copii, cristaline.
Să vă mai spun de miros? Mirosea a lemn ars în sobă, a cozonaci și a sarmale. Vântul domol se juca cu zapada de parcă voia să ne spună că se bucură de bucuria noastră.
Fumul din coșuri se ridica domol către cer, parcă nu se grăbea să părăsească satul aflat în sărbătoare.
Oamenii ne primeau în casele lor, ne așezau la masă și ne dădeau să mâncăm cozonac cu lapte. Pe urmă ne mai puneau în traistă și câteva dulciuri, mere, covrigi și doi bănuți. Ei se bucurau de bucuria noastră și împreună trăiam acel moment magic al copilăriei.
Dulciurile și fructele le împărțeam între noi și din banii strânși ne cumpăram haine, cu care mergeam la școală după Anul Nou.
Au trecut 25 de ani de atunci. Îmi amintesc că gerul ajuta mucii să ne dea pe nas. Uneori cei mari râdeau de noi. Noi eram „mucoșii”! 😂
Acum am crescut, vremurile s-au schimbat, dar în sufletul meu tot copil am rămas.
Amimtiri au rămas, amintiri ne facem.
Nu am mai colindat de 25 de ani. Pentru mine era strict o activitate specială pentru copii.
După atâția ani, am decis să merg să colind pentru cabana Urlea. Pentru Urlea încă sunt un copil. Știu că nimeni nu mă va aștepta acolo cu un pahar de lapte și cozonac. Știu că nimeni nu-mi va pune în traistă dulciuri, mere, turtă, covrigi și doi bănuți. Asta nu mă oprește să redescopăr copilăria, să rup omătul și să fiu un „mucos” pentru Urlea.
Nu voi merge singur cu colindul. Vom face o ceată de „copii mari” pentru Urlea.
De această dată nu mai avem nevoie de hăinuțe noi ca să mergem la școală. De această dată, cabana Urlea este școala noastră și are nevoie să renască din propria-i cenușă.
Pentru colind, poți să-mi pui ceva în traistă, ceva pentru Urlea.
Vă las traista aici sub forma unui cont deschis de Asociația OM pe MUNTE, pentru Poveștile Carpaților de la cabana Urlea. Contul special creat pentru cabana Urlea este deschis la Banca Transilvania, cu numărul:
RO38BTRLRONCRT0301422302
SWIFT/BIC BTRLRO22XXX
Sau puteți să puneți în traista Asociației Poveștile Carpaților. Puteți face donatii in conturile asociatiei Povestile Carpatilor pentru cabana Urlea:
LEI: RO30 INGB 0000 9999 0760 2164 (ING Bank)
EURO: RO02 INGB 0000 9999 0820 9694 (ING Bank)
Eveniment Facebook: https://facebook.com/events/2407774562817545/